Distribuie pagina
9499

Masca romană de paradă

Istorie

1 iulie - 31 iulie

Astăzi, aducem în atenția iubitorilor de istorie o piesă importantă pentru istoria noastră veche – masca romană și povestea din spatele măştii de paradă. O mască are menirea să ascundă. Cel mai adesea, în spatele ei se găseşte un chip care nu vrea să fie cunoscut … .
O astfel de mască este și aceasta. A fost descoperită întâmplător în apropierea castrului (cetate) roman de la Cincşor, în timpul lucrărilor de amenajare hidroenergetică a Oltului în zona Voila.

Descoperirea măştii feminine romane a fost de mare însemnătate datorită rarității unei asemenea piese în sud-estul european dar și înaltului nivel de creaţie artistică pe care piesa în cauză îl demonstrează. Masca de la Cincşor, înfăţişând un cap de femeie, a fost confecţionată din bronz, prin turnare şi apoi cizelare, având înălţimea de 24,5 cm, lăţimea de 17 cm, adâncimea reliefului de 14,5 cm, iar grosimea metalului variază între 1 şi 3 mm.

Pentru a putea fi purtată, ochii, nările şi buzele au fost crăpate, iar pe ambele părţi ale obrazului se află două perforaţii, datorate niturilor de fixare a măştii de calotă – celălalt element al măştii (nedescoperit). Ovalul feţei este alungit şi bine conturat, fruntea proporţionată, nasul subţire (puţin acvilin), gura mică şi bărbia cu gropiţă. La această mască feminină, elementul de podoabă îl constituie reţeaua de perle care strânge coafura,
de la creştet către frunte şi de aici pe părţi. Părul pieptănat în şuviţe ondulate acoperă şi urechile şi este prins în coc la ceafă. În realizarea artistică a piesei, meşterul-artist a fost influenţat de procedeele stilistice fundamentale din pictura sau sculptura romană. Din punct de vedere tipologic, masca aparţine unui coif de cavalerist roman de ceremonie, dar ar mai fi putut fi folosită şi în manifestaţii hipice pe echipe sau în exerciţii militare.

Purtătorul acestei măşti făcea parte din cohorta II Flavia Bessorum, unitate militară auxiliară de pedestraşi, alcătuită din traci, care îşi avea pe atunci sediul în castrul de la Cincşor. Pe baza analogiilor cu alte măşti asemănătoare precum şi a inventarului arheologic descoperit la Cincşor, masca poate fi datată în sec. II-III d. Hr .

Exponat de bază la expoziţii naţionale şi internaţionale, admirată de public, masca nu a dezvăluit, însă, numele celui care a purtat-o.