Piatra genealogică a lui Monea Ionaș

În patrimoniul muzeului nostru, în colecția Lapidarium, se păstrează o piesă interesantă – o piatră genealogică comandată, la 1728, de către vicarul general greco-catolic Ionaș Monea, piatră ce prezintă genealogia familiei sale.

Placa cu inscripția în limba latină a fost pusă pe zidul casei din Veneția de Jos, ce îi aparținuse vicarului Monea. A fost descoperită de reprezentantul Școlii Ardelene, Samuil Micu și consemnată în studiul său, rămas în manuscris, Annales Principum Transalpinorum et Moldavicorum, împreună cu o altă transcriere. O altă copie a aceleași inscripții, mai apropiată de original, a fost făcută pe la 1860 de către Ioan Pușcariu. Nicolae Densușianu publică, în 1885, pentru prima dată copia lui Pușcariu, menționând că aceasta se degradase parțial. Această interesantă și enimagtică inscripție, care pomenea de Negru Vodă, legându-l de anul 1185, menționează:

„1185. A trăit Grigore cel dintâi Venețianul, vistierul lui Negru Vodă, din partea căruia a fost dăruit cu patru văi, cu păduri și câmpuri, a născut pe Grigore al doilea (anul 1216). Iar acesta a născut pe Grigore, din care s-a născut Mailat (1250), fiica Comana și Grigore al doilea. Aceștia împărțindu-se (1279), Mailat a căpătat valea dintâi Cuciulata, iar Comana valea a doua, Grigore valea a treia (1390), adică Veneția și Pârâul Sărat. Și Grigore a născut pe al treilea Grigore, pe Stoica și pe Toma. Aceștia împărțindu-se, Grigore a căpătat întreaga vale a patra și a născut pe Ștefan și pe Grigore (1449). Iar acesta a născut pe Solomon (care după mamă-sa s-a numit Mone) și pe Ștefan Mone. Și Solomon aa născut pe Man Mone (1499). Acesta a născut pe al doilea Ștefan Mone, iar acesta pe Voicu Mone, acesta pe al doilea Man Mone și acesta pe Ioan Mone, din care s-a născut Ionaș Mone, venerabilul vicar general, 1728.”

Nicolae Densușianu publică, în lucrarea Monumente pentru istoria țerii Făgărașului o serie de acte ale familiei Monea, cel mai vechi datând din 20 aprilie 1628, când Gheorghe Rakoczi I confirmă în „statul boieresc” pe Solomon Monea din Veneția de Jos, cu frații și feciorii săi „cu condiția să suporte toate sarcinile și serviciile cu care sunt datori la castelul Făgărașului”.

Piatra genealogică prezintă, în partea superioară o stemă în care se distinge o mână purtând o cruce și o pasăre conturnată, despărțită de vrejuri. Mâna care ține o cruce din stemă are legătură cu cinul lui Ionaș Monea, redactorul acestei pietre, care era vicar general. În ceea ce privește pasărea conturnată, folosită ca însemn de către domnii Țării Românești, ea caută să ilustreze pretențiile genealogice ale lui Ionaș Monea, descendent din „Grigore vistierul”, boier al lui Negru Vodă, de la care acesta ar fi primit domeniile din Făgăraș. Desigur că în familia vicarului general Ionaș Monea se va fi păstrat o veche tradiție, și poate și unele documente, care l-au îndreptățit pe reprezentantul lor să-și întocmească, în 1728, o genealogie ale cărei capete se pierd într-un trecut foarte îndepărtat.