Solii în Cetatea Făgărașului

Stăpânii Făgăraşului vor emite din cetate, de-a lungul mai multor secole, numeroase diplome  de înnobilare sau nobilitate unor boieri români din Ţara Făgăraşului. Amintim că primul document, ,,datum in villa Făgăras”,  este din anul 1397 şi a fost emis de Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. 

 Rolul politic al cetăţii creşte în special în timpul principelui Mihail Apaffy I (1662-1690), când aceasta devine o adevărată reşedinţă princiară. Între 1670-1691 au loc în cetate 11 Diete ale Transilvaniei şi 18 Delegaţii( Dieta restrânsă, operativă, convocată pentru cazuri extraordinare), pe când în Alba-Iulia( capitala oficială a Transilvaniei) s-au desfăşurat 15 Diete şi 3 Delegaţii.      

Ştefan Mailat, care se intitula ,,Liber Dominus terrae Fogaras Voivoda Transilvanus et Siculorum Comes”, convoca, în anul 1541, pentru prima dată, Dieta Transilvaniei în cetatea Făgăraşului. Aici, în cetatea despre care, în 1702, reverendul englez Edmund Chishull, aflat în suita lordului englez Paget, scria că este înconjurată de un ,,şanţ lat cu apă şi este aşa de tare – sau cel puţin aşa apărat de noroc – încât se spune că nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor”, s-au primit, în repetate rânduri, solii ale Ţării Româneşti( 1671, 1674,1675, 1677, 1684, 1685, 1688) sau ale Moldovei (1664, 1666, de două ori în 1668, 1676, 1678). În anul 1674, sosea la Făgăraş, ca sol al domnitorului Dumitraşcu Cantacuzino, marele cronicar moldovean Miron Costin, care, se pare, că va reveni şi peste câţiva ani, în suita domnitorului Gheorghe Duca. Importanţa pe care principele Mihail Apaffy I o acorda relaţiilor cu cele două Ţări Româneşti de dincolo de Carpaţi şi a tratativelor pe care le purta cu acestea, rezidă şi din tratatul de alianţă semnat la 1685 cu Ţara Românească, condusă de domnitorului Şerban Cantacuzino, tratat ratificat de Dieta restrânsă întrunită în cetatea Făgăraşului.

În aprilie 1675, se semna în cetate, de către acelaşi principe documentul alianţei antihabsurgice cu Ludovic al XIV-lea, regele Franţei, document intitulat ,,Trattato in Fogaras li 28 Aprilie 1675 tra di Francesi, Ungari Rebelli et Transilvani contra Sua Mtà Cesarea”. Doi ani mai târziu, un nou sol al regelui Ludovic al XIV-lea, în persoana marchizului François – Gaston de Béthume, era primit în cetatea Făgăraşului.

Tot aici, sosesc solii ale sultanului otoman, ale marelui vizir, ale marelui han al tătarilor sau ale paşei de la Timişoara – 1674, 1675, 1676. Ioan Sobieski, în calitatea sa de mare hatman apoi de rege al Poloniei, îşi va trimite solii la  Făgăraş în mai multe rânduri – 1674, 1675, 1676.

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, are loc un eveniment  politic major pentru istoria Transilvaniei – trecerea ei sub stăpânirea habsburgică. Dieta Transilvaniei, la 13 mai 1688, întrunită la Făgăraş, ratifica ruperea relaţiilor de vasalitate faţă de turci şi trecerea Principatului sub protecţia Imperiului habsburgic. La 7 februarie 1691, tot la Făgăraş, Dieta Transilvaniei accepta Diploma Leopoldină, care va servi drept Constituţie a Transilvaniei până la 1848-1849. Cinci ani mai târziu, în 1696, în urma dispoziţiei împăratului Leopold I, minorul principe Mihail Apaffy al II-lea cedează Făgăraşul, primind în schimb Satu – Mare. De acum, importanţa cetăţii scade, ea devenind o simplă garnizoană militară.